Câteva observaţii legate de proiectul bugetului municipiului Galaţi pentru anul 2018, eşalonate pe trei episoade.
Cea mai mare parte a dezbaterii publice de până acum s-a axat pe modul în care vor fi cheltuiţi banii. „Salarii vs. dezvoltare”, mai exact, creşteri salariale vs investiţii.
USR Galaţi consideră că este o abordare corectă însă incompletă. Şi cam emoţională, ceea ce e, din start, contraproductiv.
Înainte de a cheltui, pe salarii, pe creşteri salariale sau, dacă mai rămâne ceva, pe prime iar restul pe investiţii, banii trebuie să fie colectaţi. Vă prezentăm un număr de observaţii legate de provenienţa banilor din buget. Capitolul „Venituri”. Vom analiza cheltuielile după ce bugetul va fi votat în Consiliului Local.
Mai pe româneşte: dacă cheltuielile ( sumele pentru salarii, oricit de mari si cele pentru dezvoltare, oricit de mici ) arată modul în care funcţionează administraţia locală, veniturile arată modul în care funcţionează oraşul. În capitolul venituri la bugetul local este vorba despre contribuţii, despre contribuabilii, pe care, dacă nu se îngrămădesc la coadă, nu îi vede nimeni. Ne uităm noi, în comparaţii şi cu bugetul prevăzut pentru 2017 şi cu alte municipii din România.
Sursele de venit ale bugetului local vin din două mari direcţii: banii pe care îi încasează guvernul şi banii pe care îi încaseaza direct primăria. Ar mai fi fondurile europene şi creditele dar, cel putin în ceea ce inseamna fondurile europene, să nu ne facem mari speranţe.
Impozitul pe venit: în 2018 suma scade cu aproape 1/3 fata de cea din 2017. De la 185.047.000 în 2017 la 129.280.000 în 2018. Sunt bani colectaţi de guvern dar nu sunt toţi banii colectaţi de guvern din impozitul pe veniturile realizate de gălăţeni. Diferenţa faţă de anul trecut şi diferenţa faţă de totalul anului 2018 se păstrează la bugetul de stat. În principiu şi în pliantele electorale, pentru autostrăzi în alte regiuni. În realitate şi e cel mai rău caz, pentru a acoperi deficitul la fondul de pensii. Pentru comparaţie, fondul total de salarii pe luna decembrie 2017 pentru toţi salariaţii asiguraţi din judeţul Galaţi a fost de 264.228.000 lei, dublu faţă de judeţul Brăila ( 132.039.000 lei ) dar la mare distanţă de judeţul Cluj ( 816.838.000 lei ).
TVA: numărul de lei din TVA în 2018 scade cu aproape 1/2 fata de numarul de lei din 2017. De la 188.846.000 în 2017 la 98.289.000 în 2018. Sunt bani colectaţi tot de guvern şi, la fel, nu reprezintă toţi banii colectaţi din TVA în municipiul Galaţi. Diferenţa faţă de anul trecut şi faţă de totalul acestui an rămâne, de asemenea, la bugetul de stat. În principiu, pentru, să zicem, salariile profesorilor. Să fim bine înţelesi, dacă banii pentru salariile profesorilor nu mai trec prin primarie ci prin Inspectoratul Şcolar asta nu înseamna că Galaţiul pierde aceşti aceşti bani. Nu, tot acolo ajung, la angajaţii din învăţământ, dar nu mai trec pe la primarie.
Numai că, anul trecut, bugetul municipiului previziona cheltuieli de personal pentru învăţământ de 139.683.000 lei. Anul asta, cheltuielile de personal în învăţămant, în municipiu, ar trebui să fie ( ca urmare a ceea ce PSD numeşte creşteri salariale dar noua ne este aproape imposibil să zicem că-s creşteri ), ceva mai mari, cu condiţia firească ca numărul de angajaţi din învăţământ să rămănă la fel. Dar, la cât de haotică este guvernarea, nu e deloc sigur că va fi aşa.
Dacă adunăm banii pe care bugetul local nu îi mai primeşte din impozitul pe salarii şi din TVA faţă de anul trecut, minusul e de cel puţin aproximativ 145.000.000 lei.
Atenţie! În primul rând e vorba despre o previzionare. În al doilea rând, este vorba despre o situatie în dinamică. Cumpără gălăţenii mai multe ţigări la negru, asta înseamnă o colectare de TVA mai mică. Merg mai puţin cu maşinile, iaraşi, mai puţini bani din TVA-ul la carburant. Sau: se închid afaceri, sunt concediaţi salariaţi, asta înseamna mai puţini lei din impozitul pe salarii şamd.
Nu în ultimul rând, inflaţia.
Ministrul Finantelor a declarat că, la rectificarea bugetara, dacă va fi un grad de încasare mulţumitor ( dar nu e o garanţie ), bugetelor locale vor avea parte de aceleaşi sume ca anul trecut din impozitul pe salarii. Cel mai probabil, e o minciună. Pentru că dacă e proporţional, adică de la jumătatea anului, deja nu au dat jumătate. Iar dacă e fară creşterile salariale ( sau, ma rog, ce-or fi alea ), iarăsi e mai puţin.
PSD-ul doar spune că dă bani, dar fondurile alocate sunt mici spre deloc. Propagandă.
Asta înseamnă să ai un guvern PSD! În cazul în care vă întrebaţi dacă se poate şi mai rău, răspunsul este da, se poate. Nu doar cu un guvern PSD ci şi cu administraţie locală dominată de PSD.
Şi-acum, banii pe care primăria îi încasează direct de la cetăţeni:
Banii plătiţi de gălăţeni pentru clădiri, persoane fizice: în 2018, suma creşte de la 13.180.000 lei în 2017 la 14.191.000 lei in 2018. Plus 7,67%. Creşterea vine din două direcţii principale: o creştere a cotei de impozitare a clădirilor rezidenţiale, de la 0,08% în 2017 la 0,09% în 2018 şi o dublare în cazul celor nerezidenţiale ( de exemplu, un garaj în curtea proprie ), de la 0,3% la 0,6%. Numărul noilor case construite în Galaţi nu este prea mare. În 2017 au fost date aproape 60 autorizaţii de construire pentru locuinţe.
Pentru comparaţie, dacă la Galaţi avem în 2018 o cotă de impozitare de 0,09%, la Sibiu este de 0,08% ( în 2017, Sibiul a prevăzut că încasează pentru clădirile persoanelor fizice 14.374.000 lei ) iar Clujul vrea să încaseze în 2018, cu 0,1% cota de impozitare, 29.104.000 lei.
Banii pentru clădiri, persoane juridice: în 2018, suma creşte de la 30.481.000 la 42.987.000 Este o creştere foarte mare în comparaţie cu celelalte venituri. Întrebarea este: s-au construit clădiri de birouri? Hale de producţie? Magazine? Nu. Iar diferenţa nu provine în întregime dintr-o jumătate de mall. Şi nici nu au fost crescute cotele de impozitare.
Rămânem la 0,2% pentru clădirile rezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor juridice şi 1,3% pentru clădiri nerezidenţiale. Pentru comparaţie, Sibiul are cotele de impozitare la fel, de 0,2% şi 1,3% ( şi anul trecut a prevăzut în buget 45.374.000, mai mult decât la Galaţi anul acesta ) iar Clujul, în 2018, cu 0,1% cota de impozitare pentru clădirile rezidenţiale ( jumătate din cât e la Galaţi, dacă tot vrem să discutăm despre povara fiscală dusă de unii agenţi economici gălăţeni ) şi 1% pentru clădirile nerezidenţiale ( mai mic decât la noi, ca să înţelegem doar unul din motivele pentru care Clujul este mai atractiv pentru investitori.
Serios, cota de impozitare a clădirilor nerezidenţiale deţinute de persoanele juridice este de 1% şi la Tecuci ), ei, bine, Clujul, prevede că va încasa 74.940.000 lei, aproape dublu decât Galaţiul! Sunt două explicaţii rezonabile principale pentru creşterea sumelor: anul trecut au prognozat sub real ( dar n-am auzit să se fi lăudat cu încasări peste planul aferent anului 2017 ) sau/şi o parte din diferenţă provine din impozitarea ca sediu al unor persoane juridice a unor apartamente.
Cert este că dacă adunăm banii pe care primăria Galaţi vrea să îi încaseze de la cetăţeni şi firme pentru clădiri, toate clădirile din oraş, hale, ateliere, etc, se adună 57 milioane lei, bani suficienţi doar pentru salariile angajaţilor primăriei.
Banii plătiţi de gălăţeni pentru terenuri: 4.409.000 de la persoanele fizice şi 7.239.000 pentru persoanele juridice. Creşterea există, +4,78% la persoane fizice şi +3,94% la cele juridice, dar nu este fabuloasă. Pentru comparaţie, Clujul vrea să încaseze pentru teren, de la persoanele fizice, 6.449.000 lei, dar oraşul are o suprafaţă mai mare iar Sibiul a prins în bugetul pe anul trecut 4.402.000 lei, dar oraşul are o suprafaţă mai mică.
Clujul are de încasat anul acesta, pentru terenul persoanelor juridice, 5.540.000 lei, mai puţin decât la Galaţi. Asta ca sa vedem povara fiscala de la Cluj. Sibiul, pe 2017, 3.568.000 lei, jumătate din cât îşi prognozase Galaţiul.
Mijloacele de transport: persoanele fizice au de plătit 9.812.000 lei, cu aproape 5% mai mult decât anul trecut iar cele juridice 5.522.000 lei, cu peste 6% mai mult decât anul trecut. Pentru comparaţie, costul parcării supraetajate de la Ancora este estimat la 2,5 milioane de euro.
Aproximativ 11,5 milioane de lei, mai mult decât toţi banii pe care primaria vrea să îi incaseze în 2018 de la toţi gălăţenii ( persoane fizice ) care au maşini. E o comparaţie descurajantă. La Ancora e vorba despre 200 de locuri de parcare.
Mai departe, încasarile au fost realizate după cum urmeaza:
Impozit pe cladiri persoane fizice = 75,84% din prognoză, impozit pe cladiri persoane juridice = 60,71% din prognoză, impozit pe teren persoane fizice = 68,47% din prognoză, impozit pe teren persoane juridice = 71,69% din prognoză, taxa pe auto persoane fizice = 41,40%, taxa pe auto persoane juridice = 72,21% din cât a fost prognozat la începutul anului.
Acum devine mult mai clara furia somaţiilor pentru neplata dărilor, emise de primarie la sfarsitul anului trecut şi inceputul acestui an. Oamenii nu au platit, ca sa zicem asa, de la vlădica la opincă, lucru reflectat în cotidianul Viaţa Liberă în materialele despre datornicii la bugetul local.
Devine şi mai clara, de exemplu, întârzierea plăţilor pentru centralele termice de apartament, asumate de Consiliul Local în primăvara fără a discuta câtuşi de puţin sursa de finanţare.
Contul de execuţie al bugetului general de venituri şi cheltuieli al municipiului Galaţi pe anul 2017, trimestru IV, a fost aprobat în decembrie 2017, hotărârea Consiliului Local 769. Ce este de remarcat: conform procesului verbal al şedinţei din 19 decembrie 2017, niciun consilier local nu a avut nimic de remarcat. 5 absenti, o abţinere, 21 de voturi de aprobare SI NICIUN COMENTARIU.
Pentru comparaţie, iată situatia de la Sibiu, dar nu la sfarsitul anului ci cu o lună mai devreme, la 30 noiembrie 2017: impozit pe cladiri persoane fizice = 99%, impozit pe clădiri persoane juridice = 111%, impozit pe teren persoane fizice = 99%, impozit pe teren persoane juridice = 119%, taxa pe auto persoane fizice = 107%, taxa pe auto persoane juridice = 90%.
Într-adevăr, fără comentarii.
Mai bine să comparam „performanţa” administraţiei PSD/ALDE/ UNPR gălăţene de anul trecut cu ceea ce au reuşit în anii dinainte.
Situatia este mai mult decât gravă: punând la un loc execuţiile bugetare din anii 2015, 2016 şi 2017 vedem un trend rostogol la vale: gălăţenii nu îşi mai plătesc taxele. „PSD a marit salariile şi pensiile”, „avem cea mai mare creştere economica din Europa” dar aproape doua treimi dintre gălăţeni nu şi-au plătit anul trecut taxa pe mijlocul de transport, un sfert nu şi-au plătit impozitul pe locuinţa şi aproape o treime nu şi-au plătit impozitul pe teren.
Înca o dată, să fie sărăcie, să fie abandon, să fie o grevă fiscală nedeclarată sau să fie o încredere totală în faptul că partidul şterge datoriile?
Pentru un grad similar de încasare, primăria închide termoficarea însă îşi permite să funcţioneze în continuare, cu creşterile salariale binecunoscute.
Încă o comparaţie: cu rezultatele astea, directorul Direcţiei Generale Impozite, taxe şi alte venituri, la Galati, are un salariu de baza de 10.339 lei. Cel al direcţiei similare de la Primăria Alexandria, are 8.000 de lei. Şi rezultate oarecum similare. Însă la Oradea, unde gradul de încasare era de 126% la sfârşitul trimestrului III, şeful de la taxe şi impozite are rang inferior, de director executiv adjunct, şi salariul de bază de 8.120 lei.
Închidem astazi analiza asupra veniturilor la bugetul local cu o taxă şi un impozit mai puţin cunoscute publicului dar care sunt foarte importante ca să înţelegem cum crede primăria că funcţioneaza Galaţiul.
[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row content_placement=”middle”][vc_column][vc_column_text]axa hotelieră: e 1% din costul fiecărei zile de cazare. Primăria a calculat că anul ăsta are de încasat 227.000 lei. Mai mult cu 1/3 faţă de bugetul anului trecut. Pentru comparaţie, şi-aici e interesant: la Sibiu e tot 1%. Sibiul este un oraş turistic. Galaţi, 2018, plângem continuu de foarte multi ani că nu avem turişti dar suma prevăzută a fi încasată din taxa hotelieră este de 227.000 lei ( în 2017 au fost prevăzuţi 173.000 ). Sibiu, oraş turistic, anul 2017, a trecut în buget, tot cu taxă de 1%, suma de 102.000 lei. Ceva nu se leagă cu ce stim de la televizor, mai ales că, de exemplu, în cazul municipiului Constanţa era prevazută ( în 2014 ), suma de 600.000 de lei. Oricum, în situaţia financiară la 9 luni, publicată pe site-ul primăriei, până la sfârşitul lunii septembrie situaţia era următoarea: taxa hotelieră, suma previzionată pentru tot anul 2017 = 173.000 lei, încasări realizate până la sfârşitul lui septembrie = 121.713 lei. Tot pentru comparaţie, Sibiul a prevăzut că încasează din taxa hotelieră 102.000 lei tot anul 2017 şi, până la sfârşitul lui septembrie avea realizate încasări de 75.722 lei, cu 1.211 la Galati, respectiv 92.035 la Sibiu „sume stinse pe alte cai decât încasări”.
Impozitul pe spectacole. Aici e o scădere semnificativă: de la 411.000 prevăzuţi pentru 2017 la 125.000 lei în 2018. Nu s-a modificat cota de impozitare. 2% şi 5%, în funcţie de tipul spectacolului. Cotele de impozitare sunt la fel şi la Sibiu. La Cluj e 2%, fără diferenţiere. Rezultat: Galaţiul vrea să încaseze în 2018 din taxa pe spectacole 125.000 lei, Sibiul a avut în 2017 doar 88.000 lei. Iar Clujul 1.362.000 lei. De peste zece ori mai mult decât Galaţiul. E greu de precizat cum am ajuns în situaţia în care Galaţiul încasează din spectacole mai mult cash decât Sibiul. Sunt mai puţine spectacole la Sibiu decât la Galaţi sau cele de la Galaţi sunt mai scumpe decât la Sibiu?
Răspunsul la aceste întrebări îl putem găsi tot în execuţia bugetară. Disponibil pentru comparatie la ora redactării acestui material este documentul referitor la situaţia financiară la 9 luni, de la sfârşitul lunii septembrie 2017. Galaţi: suma prevăzută pentru anul 2017 = 411.000 lei, încasări realizate până la sfârşitul lui septembrie: 88.031 lei. Sibiu, suma prevăzută pentru anul 2017 = 88.000 lei. Încasări realizate până la sfârşitul lui septembrie = 66.794 lei, cu suma de 265.687 lei stinsă pe alte căi decât încasări.
Însă avem documentul care arată cum s-au încasat banii ( executia bugetara ) la sfârşitul anului la Galaţi. Este anexa HCL 769/ 19.12.2017. Cifrele explică multe:
Din taxa hoteliera, prognozata la începutul lui 2017 , de 173.000 lei, era încasată suma de 159.595 lei ( 92,85% )
Din impozitul pe spectacole, de 411.000 lei ( prognozat la începutul lui 2017 ), era încasată suma de 106.129 lei ( 25,82% ).
Taxe administrative: o creştere de 1/4 faţă de 2017. Lăsăm deliciul analizei acestor taxe şi creşteri membrilor consiliului local.\
Taxe speciale: o creştere de aproape 7%. Aici avem taxa de habitat, cu marile probleme binecunoscute ( şi, în sfârşit, recunoscute ) privind colectarea, ecarisajul, banii ceruţi de autoritatea locală pentru eliberarea la urgenţă a unor documente oficiale sau cele pentru staţiile fixe de telefonie mobilă ). Însă la sfarşitul anului 2017, taxa de habitat şi ecarisaj era încasată în proporţie de 64,53%!
Ca şi în cazul celorlate dari cu încasari sub şi mult sub prognozat, credem că problema nu e doar un grad de conformare redus ci şi o estimare peste real, din cauza depopularii oraşului, fenomen asupra căruia am atras atenţia anul trecut. Practic, vrem să încasăm bani de la oameni care nu mai locuiesc în Galaţi şi a căror grijă principală nu mai este proprietatea din oraş.
Licenţele. O creştere de 12,41% faţă de anul trecut. De la 3.109.000 lei la 3.495.000 lei. Numai că, în esenţă, licenţele arată cât de dinamică e viaţa economică a oraşului. Şi iată o comparaţie, din nou, descurajantă. Licenţe, Sibiu, 2017: 4.270.000 lei. Cluj, 2018: 8.859.000, mai mult decât dublu faţă de Galaţi. ( 3.495.000 lei ).
În concluzie, stăm cu îndârjire în drum. Poate, în viitor, o să începem să şi mergem.
